japa – șoptire; repetarea pe un ton scăzut sau în gând a unor rugăciuni, incantații, mantra etc.;
- Japa este menționată ca fiind practicarea mantra–ei potrivit metodei prescrise de Vede. Astfel, în Kalpasūtre, Vede, Dharma–śāstre, Purāṇe
- Și Itihāse este enunțată acea japa de care îți spuneam. Japa este descrisă ca fiind de două feluri: verbală (vācika) și mentală (manasa).
- Vācika este detaliată ca fiind de două feluri: șoptită și cu voce tare. Natura duală a celei mentale e datorată deosebirii dintre gândire (manana) și meditație (dhyāna).
- Japa murmurată este de o mie de ori mai eficace decât cea spusă cu voce tare. La fel, japa mentală este de o mie de ori mai eficace decât cea murmurată.
- Japa cu voce tare conferă, așa cum s-a spus, împlinirea; însă dacă mantra murmurată este auzită de ureche straină, ea devine atunci ineficientă.
[source]
Japa is mentioned as the practice of mantra in the manner prescribed by the Vedas. Thus in Kalpasutras, Vedas, Dharmaśāstras, Purāṇas [12 – Darśana-upaniṣad II]
Loudly japa gives, as stated, fulfillment. But if the murmured mantra is heard by a foreign ear then becomes ineffective. [Through the vow (vrata) obtaines initiation (dikṣa); through the initiation (dikṣa) obtaines grace (dakṣiṇa); through the grace (dakṣiṇa) obtaines faith (śraddhā); through faith (śraddhā) obtaines the Truth (satya). [16 – Darśana-upaniṣad II]